Draga 2015,
Cu putin timp inainte de despartire, cred ca meritam o
ultima discutie. Nu ai fost usor, de multe ori am avut senzatia ca ma scufund
in nisipuri miscatoare insa, acum la final, parca vad din tine doar partile
bune. Asa ca vreau sa-ti multumesc.
Iti multumesc pentru timp. Pentru timpul in care am stat eu
cu mine, in care am plans, am ras, m-am analizat si am descoperit lucruri care
trebuie schimbate si lucruri frumoase care merita apreciate. Pentru timpul
petrecut la toate cursurile acelea de gatit pe care mi le-am dorit si la cursul
de cofetar pe care il amanam de ani de zile. Pentru timpul in care doar am
stat, am lenevit si am vegetat mai ceva ca o leguma. Pentru timpul petrecut cu
prietenii si cu oamenii dragi.
Iti multumesc pentru luptele pe care le-am dus. Pentru
luptele cu proprii demoni si cu multe frici, pentru scufundarea in abis si
pentru ca am iesit de acolo.
Iti multumesc pentru lectiile invatate. Pentru acele lectii
pe care mi le-ai servit pe rand dar rapid si pentru ca am reusit sa le invat
(cel putin asa sper).
Iti multumesc pentru oazele de magie. Pentru acele momente
superbe, intalniri scurte, locuri desprinse din povesti, pentru toate acele
clipe care sunt un curcubeu pe un cer senin. Pentru acele momente care mi s-au
lipit de suflet si mi-au crescut aripile.
Iti multumesc pentru curaj. Pentru curajul de a-mi infrunta
fricile, de a sta in intuneric si de a gasi calea spre lumina, de a taia corzi,
de a lasa trecutul in trecut, de a renunta la situatiile pline de noroi in care ma complaceam si de a privi viitorul cu incredere. Pentru
curajul de a gasi in mine puterea de a-mi duce singura luptele.
Iti multumesc pentru oameni. Pentru oamenii care mi-au fost
oglinzi, care mi-au fost sprijin, care mi-au fost profesori sau care mi-au fost ghizi, pentru cei care au plecat, pentru cei care au venit si pentru cei care
au ramas.
Iti multumesc pentru pelerinajul in care am cerut minuni. Si
pentru minunile care au venit. Nu cele pe care le asteptam, ci acelea de care
avea nevoie sufletul.
Iti multumesc pentru Roma si pentru Delta si pentru ca am
realizat acolo cat de norocoasa sunt.
Iti multumesc pentru lucrurile in minus – aka kilograme si
centimetri. Nu le mai vreau inapoi si de
data asta nu ma mai las sa le primesc inapoi.
Iti multumesc pentru tot ce ai fost ca mi-ai fost de bine.
